Sinergismul – Modelul Suceava

Anul 2023 este cunoscut în analele Academiei Române drept anul în care echilibrul cultural stabilit într-un secol  de Românie modernă a fost puternic perturbat. Dacă harta culturală română era definită prin capitalele de provincii istorice şi câteva oraşe împinse în faţă de prosperitatea economică sau tradiţia academică, ei bine, din anul 2023 această hartă îşi va regla complet busola. Suceava devansa pe aproape toate planurile capitalele culturale tradiţionale, respectiv Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu sau Timişoara.

Fuseseră semne prevestitoare, dar nimeni nu le acordase atenţia cuvenită. În marile centre universitare, în marile instituţii culturale, fie ele teatre, opere, filarmonici sau muzee preocuparea principală era apărarea beneficiilor asociate funcţiilor şi lupta de orgolii. Totul scârţâia, totul se bloca în ceea ce ulterior a fost denumit de cercetători « Marea înţepeneală ». Instituţiile culturale produceau servicii şi produse culturale scremute doar pentru a bifa calendarul (Unirea mică, Unirea mare, Unirea cu Bucovina, Unirea cu Basarabia, Începutul stagiunii, Festivalurile, Noaptea muzeelor, Noaptea minţii etc.) sau exerciţiul financiar-contabil în curs (nu facem nimic tot anul pentru că nu avem bani şi apoi cheltuim prosteşte şi degeaba în Decembriebugetul pentru tot ce nu am făcut). Singurele discuţii aprinse pe plan cultural erau cele legate de salarii sau mandate.

Pe acest fond începe în România perioada care a fost ades comparată cu Renaşterea europeană ca şi importanţă. O perioadă de profundă efervescenţă artistică care a propulsat România, după un secol de aşteptare, în rândul Marilor culturi europene. Şi totul a început de la Suceava. Veche capitală medievală, Suceava avea o mică infrastructură culturală, o mare frustrare mentală şi în rest doar potenţial. Avea, ca toate oraşele medii (deşi era un oraş relativ mic), un teatru municipal, un muzeu naţional, nişte centre culturale, ansamblu folcloric, şcoală de arte, şcoală populară de arte, o universitate, un spaţiu expoziţional şi multe, multe tradiţii ce trebuiau păstrate, în general de rele practici. Cam ca peste tot. Insuliţe instituţionale nesincronizate şi deseori chiar antagonice unele cu altele. Din nou, cam ca peste tot.

Periferică, dar cu orgoliu de mare capitală, Suceava nu a mai putut suporta şi aştepta cuminte mila administraţiei centrale şi s-a propulsat singură pe harta Europei. Fără autostrăzi, izolată geografic la marginea Europei, vecină cu o ţară în război (agresiunea rusă s-a dezintegrat abia în cursul lui 2023), nu putea spera să devină vreun mare centru economic sau măcar turistic. Şi asta a cristalizat, se pare, Foamea. Venind de niciunde, cu foamea de a fi mai mult, de a nu mai fi privită ca ruda săracă de la ţară, Suceava a înţeles, spre lauda autorităţilor sale locale, că există o scurtătură către dezideratele sale. Nişa culturală.

Şi a decolat.

Asociaţia Un Concept Luna, o organizaţie non-profit activând în zona teatrului, fotografiei , artelor plastice şi jurnalismului cultural, fondator al legendarei publicaţii « Insert Cultural » pare a fi fost catalizatorul acestei mişcări culturale. Creând punţi, ducând teatrul în şcoli (în anul 2023, deşi e greu de crezut, activităţile teatrale nu erau încă în curicula şcolară, ci se organizau doar ca activităţi facultative ale unor cluburi de entuziaşti), atrăgând privirile ţării către Suceava şi mai ales creând şi întreţinând foamea comunităţii locale pentru cultură – tot mai multă, tot mai vie, tot mai inovativă. Cu parteneri locali instituţionali importanţi precum Teatrul Regional Matei Vişniec Suceava (municipal pe atunci), Muzeul Naţional al Bucovinei, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Casa de Cultură a studenţilor Suceava etc. care au asigurat cadrul şi infrastructura necesare, actori culturali precum Casa de poezie Light of Ink sau viitorul centru pentru studii avansate în spectacologie ”Fabulinus” s-au propulsat către binemeritatele locuri în Istoria culturii. Evenimente precum Coferinţele Un Concept Luna, Festivalul de teatru Suceava, cele pentru şcolile de teatru, cele pentru publicul tânăr, festivalurile de muzică clasică, instrumentale, blues, rock, jazz, tango, festivalurile cinematografice, spaţii expoziţionale de buzunar mai dese decât boutique-urile care vindeau cafea (celebrul “Patio” a fost lansat în 2023), punctele express de adoptat cărţile orfane au invadat Suceava şi au creat o efervescenţă care a surprins România. O serie întreagă de artişti deja consacraţi, triplaţi de o nouă armată de talente tinere care au văzut în Suceava o Mecca a creativităţii au început să se mute în Bucovina pentru a fi mai aproape de centru. (Este binecunoscut studiul extins al Academiei de Studii Economice Bucureşti asupra modelului de dezvoltare economică pe care Suceava l-a demonstrat ca viabil, un model bazat pe consum având în centru cultura, bine detaliat pe studierea impactului de agregare în pieţe precum construcţiile, infrastructura hotelieră şi imobiliară, medicină, alimentaţie, agricultură, turism, transporturi, IT, educaţie).   

Literatura, muzica, artele vizuale, artele plastice, artele spectacolului, artele virtualului şi cele hibride, nu este nici un domeniu în care Suceava să nu îşi fi pus amprenta şi, mai ales (ar spunii unii), în care să nu fi creat plusvaloare (atât culturală, cât şi financiară). Şi totul a început în acel 2023 …

Va urma …

(Aşa să ne ajute Dumnezeu!)

Dinel Dumitru Teodorescu 09.01.23