Ce te faci? Ce te faci când mori pentru Patrie şi Patria nu are grijă de morţii ei? Ce te faci când ai crezut în Victorie şi ai murit fără ea? Sau nu ai crezut în Victorie, dar ai murit pentru ea? Sau ai sabotat Victoria şi tot ai murit?

Sau ai fost erou. Sau ai fost laş. Sau ai fost General. Sau anonim. Sau ai murit în luptă. Sau executat. Sau tu ai executat pe alţii. Sau tu ai vânat laşii. Sau trădătorii. Sau ai trădat. Sau ai ştiut cum să faci ca partea ta de Patrie să fie mai mare decât a altora. Sau ai murit frumos, cu un singur glonte drept în inimă. Morţii-steag. Sau în ceafă. Sau desfigurat. Sau nu a mai rămas nimic din tine. Sau în erecţie. Cine, se chestionează Matei Vişniec, merită să aibă un loc mai în faţă în marşul Întoarcerii morţilor Patriei acasă? Cum pui ordine în moarte? Cum faci ierarhii atunci când Generalul e, totuşi, mai prejos decât groparul?

Din groapă Patria devine o abstracţiune care străluceşte prin absenţă. Groapa în care morţii îşi dispută întâietatea la marşul Întoarcerii acasă are totuşi drept unic Dumnezeu întrupat groparul.  Scenografia, luminile şi universul sonor conturează cu acurateţe de bisturiu sala de operaţii în care Matei Vişniec disecă cu respectuoasă blândeţe, mort după mort, caz după caz, mitul frumoasei morţi eroice. Până nu rămâne nimic din el. Nu există nimic înălţător în atrocitate. La finalul acesteia nu există decât marea împăcare, moartea. Împăcarea uniformă a unei morţi mizerabile.

Comic şi tragic se împletesc continuu. Ideea urmărită de piesa lui Matei Vişniec, a inutilităţii absolute a morţilor războaielor, este mai bine servită rămânând lucizi în urmărirea ei şi nu îngropând-o în patetisme. Nu vă feriţi de un spectacol trist, pentru că nu e şi nu vă luaţi costumul cu steag, pentru seratele cu demnitate, pentru că vă veţi simţi ciudat.

Delu Lucaci întrupează sublim, fără cuvinte, întreaga idee a spectacolului. Spiritul textului devine manifest prin ea. Prin ea comunică cei ce nu mai pot cuvânta. Prin ea veţi auzi, veţi vedea, veţi simţi  absurditatea morţii pe câmpul de luptă.

Spectacolul lui Botond Nagy montat anul trecut la Suceava împreună cu echipa sa de aur îşi continuă succesul. Pentru cei care nu l-au vazut încă, o pot face în Festival pe 23 Mai, ora 20.00, Sala TMMVS.

Dinel Dumitru Teodorescu

Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava – Întoarcerea acasă de Matei Vişniec. Regia: Botond Nagy. Scenografia: Andreea Săndulescu. Muzica Originală & Sound Design: Claudiu Urse. Dramaturgia: Ágnes Kali. Light & Video Design: Cristian Niculescu. Coregrafia:George Pop. Distribuţia: Bogdan Amurăriței, Răzvan Bănuț, Horia Butnaru, Cristina Florea, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Alexandru Marin, Cătălin Ștefan Mîndru, Clara Popadiuc.