Liniştea. Ce cuvânt uşor. Ce cuvânt eliberator. Câtă însemnătate ascunde în el. Tăcere. Calm. Tihnă. Bucurie. Odihnă. Pace. Dar toată, toată liniştea din lume… Uşurătatea cuvântului devine o greutate colosală, de nesuportat, o greutate care ţi se aşază pe piept, în piept, o greutate de nemişcat, de neîndurat. Liniştea care nu e bucurie atunci când aştepţi zece ani să auzi cuvântul mama din gura copilului tău. Liniştea care se aşterne peste toate răspunsurile atunci când cauţi soluţii nu este tihnă. Liniştea de care te-ai legat cu lanţuri pentru a-ţi proteja copilul nu este calm. Liniştea care răzbate din privirile celor care judecă nu e pace. E tensiune. E chin. E trudă. E oboseală. E frică şi revoltă. E uitare de sine şi de ceilalţi dragi. E singurătate. E urlet mut. Fiecare clipă de senin e instrument de tortură, pentru că nu face decât să-ţi aprindă speranţa, pentru ca apoi să ţi-o smulgă cu cruzime de torţionar.

Şi nu e poveste. E viaţă. Viaţa unor oameni pe care nu-i vedem, nu-i auzim. Alungăm gândurile rele, triste, cu mâna, ca pe muşte. Ne ascundem în spatele ecranelor luminoase sau a oricăror instrumente moderne de amorţire a fiinţei.

TOATĂ LINIȘTEA DIN LUME zdruncină toată liniştea din tine, te aruncă pentru foarte scurt timp în lumea aia în care liniştea nu mai e linişte ci supliciu, şi te face să vezi, să simţi, să gândeşti, să redevii om. Cercetare. Cazuri reale. Soluţii găsite doar în ficţiune. Unde sunt îngerii păzitori? Unde este Dumnezeu? Probabil că privesc neputincioşi, în linişte. Poate că nu pot interveni decât prin oameni, şi oamenii se ascund. Unii în tăcere. Alţii în zgomotul propriilor vieţi. Unii aşteptând miracole. Alţii…

Text: Mihaela Michailov & Radu Apostol. Regia: Radu Apostol. Light design: Radu Apostol. Muzica & spațiul sonor: Alex Bălă. Scenografia: Gabi Albu. Video: Elena Găgeanu. Mişcarea scenică: Paul Dunca. Distribuția: Katia Pascariu