Occidentul teatrului
În Europa, când vorbeşti despre festivaluri de teatru şi de minunata lor lume, trei nume se decupează din mulţime, un fel de aristocraţie a breslei: Festivalul de la Edinburgh, în Scoţia, Festivalul de la Avignon din Franţa şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, în România. Acestea sunt pentru teatru Cannes-ul, Berlin-ul şi Veneţia cinematografiei. (Poate că Suceava ar putea deveni un viitor Karlovy Vary 🙂
Orice trecere prin saloanele acestor aristocraţii ale festivalurilor este o recunoaştere de rang demnă de a fi înscrisă în istoria şi pedigree-ul oricărei instituţii teatrale.
Am făcut această introducere pentru a anunţa că da, Teatrul Municipal Matei Vişniec Suceava îşi cizelează pedigree-ul cu un Avignon, unde va participa în Off cu două spectacole, „Rinocerii”, de Eugen Ionescu şi „Occident Express”, de Matei Vişniec, ambele în regia lui Alain Timár. La aşa un amestec de români şi francezi, că nici nu mai ştii care ce este, actorii noştri vor face diferenţa. Vor juca zi de zi câte două spectacole o bună bucată din Iulie, practic o micro-stagiune la Avignon. Vor juca în română subtitrat în franceză şi în franceză subtitrat în română. Ei, cum vă pare? Este că ne creşte inima? Până şi cei care nu merg la teatru se pot lăuda rudelor din alte oraşe că teatrul nostru …
Practic de aceea şi scriu această mică notă informativă, pentru cine nu ştie deja. Că nu trebuie să le spun cunoscătorilor ce înseamnă un Avignon sau iubitorilor de teatru să încerce să prindă „Occident Express”, spectacolul pe care l-au văzut deja acasă. Nu, dar o spun şi eu de bucurie, să nu ţin în mine. Ca omul care îi povesteşte peste gard vecinului nunta care trece prin faţa porţii şi pe care o privesc amândoi. Aşa, fără rost, numai din entuziasm.
Chiar dacă, într-un târg mic din nord-estul României, ţară mică din estul Europei, Est departe de fascinantul Occident, ştiu că sunt bătrânul orb dintr-o gară prăfuită de provincie, fericit doar la atingerea unui mâner de metal pe care îl investeşte cu toate fantasmele sale. Real sau ireal, Suceava sau Karlovy Vary, cred că orice drum relevant începe cu o speranţă prostească şi nevoia de a o împlini. Dacă nu te entuziasmezi ca un copil măcar din când în când, rişti să urci în Occident Express şi să te comporţi ca navetistul din Orient, preocupat de următoarea haltă, următoarea bere şi şpaga naşului. Şi ar fi păcat.
Pe voi, călătorii din Occident Express, privitorii de pe peron vă salută şi vă iubesc. Ştim că nu ne veţi înşela fantasmele!
Dinel Dumitru Teodorescu 21.03.23